Minunea din lumea necunoscuta de noi….

La o margine de sat, departe de ochii răi ai lumii, trăia o familie modestă. Tata, mama şi trei fraţi. Tatăl lucra la pădure, avea un cal de care se folosea pentru a aduce bani în casă. Mama era casnică iar cei trei fraţi, două fete şi un băieţel erau lumina ochilor pentru părinţi. Se întâmpla adesea, ca pe masa lor bucatele cele mai bune să lipsească, se întâmpla uneori ca părinţii să ofere farfuria lor cu mâncare celor mici pentru ca aceştia să nu simtă lipsurile. Dar cu toate astea, părinţilor nu le-au dispărut speranţa, iar fiecare zi trecută pentru ei era un început şi o nouă speranta la mai bine. Dar, într-o zi, se întâmplă o minune…mama, care avea nevoie de ajutor in cospodarie, o trimite pe Stefana, fetiţa cea mare după apă. Ştefana, luă găleata şi se îndreptă în linişte la izvorul din vale. Trecu grabită puntea fragilă şi îngustă, dar într-un moment de neatenţie acesta se împiedică şi căde în apă. Cu cât încercă aceasta să iasă la suprafaţă cu atât mai mult ceva o trăgea în adâncuri. Speriată şi fară putere fetiţa renunţă la lupta pentru salvare şi…leşină. Se trezi după câteva minute de inconştienţă, la fundul parâului, printre peşti coloraţi, printre plante. La un momendat ajunge la mal. Dar, malul nu îi era nicidecum cunoscut. Se trezi într-o altă lume, o lume străină. Nisipul şi soarele cald îi orbira pentru câteva clipe privirea. Începând să-şi revină, frica începu să o cuprindă. Tremurând, se ridică de la pământ şi priveşte în jurul ei. Ajunsese într-un loc care îi pare deodată atât de cunoscut cu toate că era conştientă cu nu mai pusese nicicând piciorul pe acolo. Era lumea din cărţile de poveşti ale bunicii, pe care acesta i le citea seara înainte de culcare. Face primul pas, apoi al doilea şi începe să alerge atât de fericită, uitând că este departe de familie. La o aruncătură de piatră depărtare, zăreşte o umbră care se apropia de ea…din nou, frica o cuprinde pentru că îşi dă seama că nu este singură iar că acea umbră care continua să se apropie i-ar putea face rău. Se opreste din fuga ei şi aşteptă înţepenită parcă, să descopere personajul din umbră. Momentul sosi, descoperind ca umbra era…doar un prichindel voinic.
-Cine eşti, şi ce cauţi aici? O întreabă prichindelul
Ştefana, încă speriată, tăcu…
-Îţi este frică? Mai bine să mă prezint! Eu sunt, Martin, singurul locuitor de aici. Am nu departe de aici, o colibă în care locuiesc de ceva timp.
-Eu sunt Ştefana…nu ştiu cum am ajuns în acest loc, nu ştiu unde sunt. Aşa începe Stefana să-i povestească motivul prezenţei ei într-un loc necunoscut. Martin o ia de mână şi o conduce la colibă, unde discuţia lor continuă iar Stefana este servită cu mancare care mai decare mai bună şi mai bogată, gustă lucruri pe care nici când nu le-a mâncat. După ce aceasta se odihneşte discuţia lor continuă în linişte.
-Dar tu, Martin, cum ai ajuns aici, de ce esti singur? Îl intreba Stefana pe baiat.
-Eu, am avut odată o familie. Aici erau mulţi oameni, eram de fapt un sat, dar o vreme grea s-a abătut asupra satului nostru şi a pustiit tot. Ca prin minune singurul supravieţuitor am fost eu. Aici, unde te afli tu acum, e o lume diferită de cea în care trăieşti tu. Am fost şi eu odată cu ai mei, când au dus cu ei comoara.
-Ce comoară? Îl întrebă Ştefana curioasă
-Ai răbdare. Poate odată, o sa vina vremea când o sa afli. Până atunci nu voi putea să-ţi spun nimic despre ea, pentru că blestemul se va năpusti asupra mea.
-Despre ce blestem, despre ce comoară vorbeşti? Curiozitatea Ştefanei era tot mai mare
-Te rog, ai răbdare. Poate faptul că te afli aici, nu este întâmplător. Şi poate nici faptul că am rămas singur. Va veni vreme, vei vedea. Totul este să ai răbdare. Încercă Martin să îi potolească curiozitatea.
Dar curiozitatea Ştefanei era tot mai mare, îi trec tot felul de gânduri, dar îşi dă seama că e mai bine să aştepte, fără să mai pună întrebări. Acum, ea se gândea la cum va ajunge acasa, la drumul pe care va fi nevoita sa-l caute pentru a ajunge la familia ei. Cum Martin ia spus ca el a fost odata în lumea ei, se gândi ca de la el va afla răspunsul:…………………………………
(continuare?)