Operaţiunea păducheala
Îmi tot trec prin cap amintiri kilometrice legate de copilărie…
Mă opresc acum la una legată de petrol. Nu, nu echipa de fotbal, ci gazul cum îl ştiu majoritatea. (şi nu, nu e gaz metan, altă echipă din unşpe). Acel nenorocit leac băbesc pe care l-am primit în momentul în care m-am trezit cu musafirii nepoftiţi în capul meu. Daaa, am avut şi aşa ceva! Poate şi tu ai făcut cunoştinţă cu ei!
Evitaţi leacurile tradiţionale!
Poate acum o să-mi spui că nu-i nimic mai bun decât petrolul împotriva păduchilor! S-o crezi tu şi s-o ţii pentru tine! Nu-mi sări în cap, că ştiu ce zic, că eu l-am experimentat pe capul meu!
Nu o dată am trăit experienţa asta! Ştii momentul şi sentimentul ăla când te arată cineva cu degetul atunci când eşti înconjurat de o mulţime de persoane? Te faci mic, ai vrea să ai o maşină a timpului să poţi trece rapid peste ruşine! No, dar io n-am putut să fac asta, nici n-am avut vreun aparat de îngheţat momentele naşpa! Aşa că atunci când a venit asistenta în clasă pentru controlul periodic, cine crezi că avea păduchi? Daaa, Codruţa păduchioasa! Mi-am pus mâinile-n cap la propriu şi-am plecat către casă plângând de zici că s-a terminat lumea o dată cu păduchii din părul meu!
Cu pieptene de os, părul lung mi-l descâlcea…
Acasă, colac peste pupăză, mama-mi freacă bine capul cu petrol („noroc” că aveam acasă lampa de unde s-a „aprovizionat” pentru tratamentul meu), apoi îmi trânteşte o căciulă-n cap, pe care n-am voie să o îndepărtez câteva ore. Să faci un exerciţiu de imaginaţie, gândindu-te cum am suportat pe o vreme caniculară acea căciulă şi în ce hal mă mânca capul…
Apoi mama încerca de pe fiecare fir de păr să adune ouăle de păduchi, pe care le punea între unghiile degetelor mari şi le strivea. Ştiu, sună sadic, poate! Se folosea şi de preistoricul pieptene din os cu două capete (drept e că nici nu aveam altul prin casă – unicul şi singurul în acele vremuri), ideal pentru astfel de scene. Când toate aceste manevre de resuscitare a podoabei capilare dădeau chix, varianta ajutătoare venea de grabă: foarfeca! Aici aveam noroc că mama are simţ estetic şi mă alegeam cu o freză interesantă şi pe placul meu.
Prevenţie – detectare – tratament
Dacă pe atunci era o dramă să afle cei din jurul tău că odrasla ta are păduchi, fiind o ruşine capitală, iaca, eu acum nu mai văd aşa lucrurile! Bine, cert e că nici n-aş mai folosi petrolul în capul meu ori al copilului, acum când există atât de multe alte variante sigure şi avizate, recomandate şi verificate de către autorităţi competente… Dar ruşinea tot rămâne! Chiar de n-ar trebui! Zic să fiţi stăpâni pe sine şi să nu transmiteţi şi copilului starea voastră de spaimă şi să-l traumatizaţi! Nu e o dramă să ai păduchi! Trece!
Nu mai suntem într-o perioadă imposibilă. Nu e ca şi cum informaţia şi produsele de calitate nu ar ajunge la noi. Cu toate astea, există încă persoane care mai folosesc tehnicile tradiţionale pentru a scăpa de păduchi.
Dacă te loveşti de o astfel de experienţă, poţi da o fugă virtuală pe paranix.ro, care este unul dintre brandurile de top ale Omega Pharma, numărul 1 în Europa pentru eliminarea păduchilor de cap. Aici găseşti şi modalităţi de prevenţie, dar şi tratament. SIGURE! Că până la urmă omul a ajuns pe lună, aşa că de ce n-am avea încredere în cercetare!? Cei de la Paranix şi-au propus să combată metodetele tradiţionale şi periculoase de înlăturare a păduchilor şi să ne trimită (pe bună dreptate!) în farmacii pentru a cumpăra tratamente avizate. Pentru că după cum se vede în graficul de mai jos, tratamentele luate după ureche sunt pe locuri fruntaşe:
Şi dacă îţi e teamă că cel mic ar putea să-ţi treacă pragul casei cu musafiri nepoftiţi, există şi spray-uri pentru prevenţie. Dai un puf şi scapi de grijă!
Zic că-i de urmărit şi acest clip video, asta aşa, pentru cultura generală (poate ne mai scapă de stres şi mai învăţăm ceva):
P.S: Să ştiţi că păduchii stau şi în părul curat. Cică le place mai mult mediul ăsta.
N-am folosit Paranix, ci o crema de la o firma concurenta, cumparata din farmacie. N-a avut nicium efect, am mai dat si 100 lei pe 2 tuburi…
Pana la urma am scapat de ei printr-o combinatie de despaduchere serioasa, otet lasat in par peste noapte si apoi spalat cu sampon de caini si pisici (anti paduchi).
Dupa toata experienta, am ramas cu o singura invatatura: nu-i poti dori dusmanului tau ceva mai rau decat paduchi :))
Eu am tot zic că păduchii ăştia au gusturi alese şi se ataşează de noi… Nu pleacă cu una, cu două… :))
:))) ohoo, luam des paduchi cand mergeam la bunici la tara. Imi mirosea parul o saptamana de la petrol chiar daca il spalam.