Zâmbet pentru copiii cu autism
Când l-am născut pe Max, primul gând a fost să fie sănătos şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta. Mi-au tot trecut prin cap idei precum „vai, sper ca Max să mă scape de ruşinea de a face crize prin magazin”. De ce? Am văzut deseori în colectivitate, copii într-o criză de furie… Şi da, spre ruşinea mea, am pus la zid părinţii. Asta fără a ştii şi fără a sta să cuget măcar puţin, că poate, în spatele acelor crize NU se află un copil care este prea răsfăţat, prea rău, prea ţinut în palme! Şi că poate acel copil pur şi simplu trece peste o perioadă dificilă specifică vârstei ori chiar are probleme…
Ne place tare mult să punem ştampile pe frunţile celor din jurul nostru înainte să-i cunoaştem…
Mă pregătesc să demarez o campanie prin care îmi doresc ca în prim plan să fie copiii cu dizabilităţi, în special cei cu tulburări din spectrul autist. Vreau să descopăr cazuri, să mă întâlnesc cu părinţii copiilor, să iau contact cu persoane avizate în domeniu, cu cei care lucrează cu aceşti copii pentru recuperarea lor.
De ce doresc să demarez acest proiect? Pentru că în judeţul Mureş sunt foarte mulţi copii cu autism. Viaţa nu le este uşoară, iar părinţii acestora întâmpină greutăţi în lupta cu dizabilitatea. Vreau să descopăr poveştile de viaţă a părinţilor eroi, care se luptă cu autismul, prin care să ajutăm alţi părinţi ce sunt la început de drum, care abia au descoperit că al lor copil suferă de tulburări din spectrul autist. Pentru că se luptă cu dezorientarea şi se simt pierduţi.
Am citit multe poveşti de viaţă interesante unde părinţii s-au transformat în părinţi „terapeuţi” şi cred că nu le este uşor. Avem motive să dăm o mână de ajutor: chiar şi printr-un zâmbet, chiar şi printr-o întindere de mână.
Cunosc prea puţine lucruri despre autism, însă îmi doresc să-i descopăr adevărata faţă şi să pătrund în lumea celor care duc în spate o luptă continuă pentru integrare. Cred că acceptarea acestor copii în societate le-ar uşura viaţa şi în acelaşi timp ne-ar face pe noi să nu-i mai privim ca pe nişte ciudaţi. Aceşti copii alături de părinţii lor ne pot da o adevărată lecţie de viaţă!
Există diferite forme de terapie benefice în recuperarea copilului, dar care de cele mai multe ori sunt costisitoare. Şi pe lânga asta, se lovesc de o hopurile din societate şi se luptă cu instituţiile statului pentru normalitate.
Îmi doresc să putem face împreună din acest proiect o comunitate unde să povestim despre bune despre rele, despre greutăţi şi bucurii şi să putem oferi sprijin celor care au nevoie de îndrumare. Să facem o punte de legătură între lumea lor şi a noastră!
Dacă ai un copil cu autism şi îţi doreşti să intri în legătură cu alţi părinţi pentru a face schimb de informaţii ori să discuţi despre diferite programe de recuperare, te poţi alătura grupului de pe facebook „Iubim copiii speciali din Mureş”