Valiza-i gata de făcut – trei destinaţii de văzut
Ţrrr… Ţrrrr… telefonul sună.
– Greu răspunzi, fată dragă! Ce faci, cum eşti?
– Acum m-am trezit. Cât e ceasul?
– E amiază. 12 trecut de fix…
– Pfuai… nu pot să cred… Sunt în întârziere…
– De ce? Care-i graba?
– Păi… o iau din nou pe drumuri…
de celălalt capăt al firului linişte.
– Hei! Mai eşti?
– Da, da, sunt! Cum de pleci iarăşi? abia ai venit! Nici nu am apucat să ne revedem!
– Mama, ştiu! Ştiu! Dar ţi-am mai explicat care-i treaba cu bloggerii de călătorii! Dintr-o ţară în alta, un circuit în altul!
– Care-i noua destinaţie? Se aude vocea dezamăgită a mamei!
– Păi… Italia, Iordania, Japonia…
– Ceee? Ai înnebunit? Când pleci?
– Păi… ştii… asta e problema… am cinci ore la dispoziţie să-mi fac bagajul.
– Hai, nooo! Pe bune? Mâine aveam programată ieşirea cu sora ta pentru proba rochiei de mireasă. Ştii cât de dezamăgită o să fie!
– Ştiu, mama ştiu! Dar sunt sigură că o să mă înţeleagă. De fapt sunt sigură că dacă cumva nu mă înţelege, îi poţi explica tu, în felul tău, cât de mult iubesc să călătoresc şi că pe ea o iubesc maxim… şi… şi că o să fiu prezentă la nunta ei, să nu-i fie teamă pentru asta!
– Bine, bine… hai că eşti o manipulatoare – cerşetoare de sentimente. (râde zgomotos). Dar totuşi cum ai ajuns să-ţi faci traseul ăsta? Şi care-i graba asta?
– Bun. Hai că îţi explic, că apoi doar prin mail-uri o să comunicăm… Deci, am făcut ce-am făcut, şi am reuşit să „câştig”, dacă pot să spun aşa, excursia asta în trei destinaţii, aşa că iată-mă pe harta de circuite Christian Tour. Am fost selectată dintre mai mulţi bloggeri pentru a testa câteva zone turistice şi locuri de cazare puse la dispoziţie de cei de la Christian Tour. Şi cum abia ieri am ajuns din Moscova, iată că azi e ziua de îmbarcare pentru celălalt circuit. Eu abia ce m-am trezit, când m-ai sunat tu, clar că timpul se scurge şi uite cum mai am doar 4 ore şi 50 de minute la dispoziţie.
ITALIA
– Bag de seamă că vrei să mă expediezi rapid?
– Aaa… nu, nici gând, nu scapi de mine până nu-ţi povestesc peste tot pe unde am de gând să techerghesc. Mi-am făcut o listă lungă cu locurile pe care vreu să le văd. Italia şi Farmecul Umbriei e primul pe listă… Mamaaa… Sunt aşa de fericită. Ştii foarte bine că frumuseţea Italiei şi varietatea de oferte turistice pe care le oferă este incredibilă. Vinul, liniştea şi istoria se adună la un loc când vorbim despre Umbria.
– Hei, hei! Mai încet cu băutura că încă eşti pe numele lu’ tac-tu… (râde)
– Ehhh… mama… aici e vorba de degustare.
În zona Umbriei din Italia mi-am propus să ajung în Assisi, un oraş cu un un aer istoric, renumit pentru biserici şi bazilici vechi. Se ştie cât de înnebunită sunt după tot ce este vechi, după zone istorice, după mituri şi poveşti. Aşa că pe lista de vizite de aici am Bazilica Sfântului Francisc, Biserica San Pietro şi Catedrala San Rufino. Dar nu pot ajunge în Assisi fără a trece pe la ruinele vechiului castel – Rocca Maggiore – înconjurat de un peisaj mirific, de tot ce are mai frumos natura. Eh, şi cum nu pot călătorii cu stomacul gol, am de gând să mă opresc din loc în loc pentru a-mi trage sufletul şi a mânca din pizza italiana, care n-are gust mai bun, decât la ea acasă. Ooo, iar o cafea cu aromă italienească, pe care după ce o bei ţi se face pielea de găină, cu siguranţă îmi va da putere pentru următoarea destinaţie…
– Care? Uimeşte-mă!
IORDANIA
– Iordania, mamă! Iordania Experience! Ţi-am mai zis că de când s-a deschis în oraşul nostru, magazinul ăla de pe colţ ce poartă numele capitalei Regatului Nabateenilor – Petra – mă tot bate gândul să ajung aici. Mai ales după ce Ahmed mi-a povestit despre istoria zonei.
– No bun. Dar în Petra aia ce poţi vedea?
– Stai să deschid agenda, că am notate locurile unde vreau să ajung. Nu ţi le spun pe toate că mi-ar mai trebui minute bune şi văd că ne întindem. Deci, în caz că nu ştiai, Petra este una dintre cele şapte noi minuni ale lumii. Aici este un oraş antic, sculptat în stâncă a cărui populaţie a dispărut în mod misterios. Este unul din cele mai celebre situri arheologice din lume. Vreau să văd casele şi bisericile săpate direct în munte. Nu pot să plec de acolo fără a face un tur al Rezervaţiei Naturale Wadi Al Mujib şi fără a vedea Mormântul Obelisc şi Tezaurul.
JAPONIA
– Şi din câte observ, Japonia e ultima. Ai un motiv pentru care ai păstrat-o ultima pe lista aventurii tale?
– Mamă, mamă, cum mă cunoşti tu!! Da, am! Pentru că aici vreau să petrec cel mai mult timp. Adică am alocat şederii mele aici două săptămâni. În primul rând mi-am făcut curaj să gust din toate ciudăţeniile locului, şi-apoi să vizitez aşa: Turnul Tokyo de unde se arată o panoramă incredibilă asupra oraşului şi de unde se poate admira chiar şi muntele Fuji. Turnul ăsta are 333 de metri, fiind cu 13 metri mai înalt decât Turnul Eiffel din Paris. Cladirea Guvernului din Tokyo, care are o înălţime de 243 de metri. Cu siguranţă o să-ţi trimit o fotografie cu mine lângă un paianjen uriaş, de nouă metri, o sculptură numită Maman, ce se află în Roppongi. Off, am atât de multe de văzut aici, dar ţi le enumăr pe grabă, cu promisiunea că o să-ţi trimit poze de peste tot, tu doar ţine ochii pe mail: Centrul Istoric din Tokyo, Opera din Tokyo, foarte multe temple printre care Templul Yasukuni şi Templul Hanazono, Palatul Zeului Dragon. Înţelegi acum, mama? Înţelegi de ce-mi place atât de mult să călătoresc! Fiecare are menirea lui pe Pământ, iar a mea este de a vedea lumea!
– Draga mea fiică, vorba prietenilor tăi de la Christian Tour: să ai parte de experienţe unice în întreaga lume.
– Salută-l pe tata, spune-i că-i aduc ceva bun la întoarcere. Ceva ce îi place mult…
Închid telefonul… Privesc în gol câteva momente bune, dar gândul că în câteva ore voi fi în cele mai faine locuri de pe Pământ, mă emoţionează. Am impresia că mă lovesc de toţi pereţii în graba de a-mi face bagajele. Oricum m-am bătut de câteva ori de colegul de apartament, căutându-mi cu disperare valiza. Vibrez şi în acelaşi timp încep să tremur. Un val rece ce-l simt pe şira spinării mă trezeşte la realitate.
Agenda îmi e plină deja cu obiectivele pe care musai să le vizitez, de locurile pe care vreau să le fotografiez, dar mi-am trecut deja pe listă şi câteva preparate deosebite pe care papilele mele gustative simt nevoia să le cucerească. Pentru că nu poţi merge într-o ţară fără a gusta din mâncarea specifică. E ca şi cum ai merge la munte şi n-ai face altceva decât să stai în pat toată ziua.
Vorba lungă, sărăcia omului! Timpul nu mă aşteaptă, nu stă în loc, se scurge… reee-peee-dee!
––––––––––
Sunt deja în avion… închid lista. Începe aventura!
Articol scris pentru competiţia Spring Super Blog 2018 – proba cu numărul 1 – sponsor Christian Tour
Articolele din cadrul acestui concurs pot avea în spate o poveste reală ori imaginară
Era o emisiune din asta comica, un tampit in jurul lumii, cu Pilkinton si Gervais.
Si-l intreba pe asta daca ar vrea sa stea la Petra, daca ar putea.
– Nu, in niciun caz!
– Pai de ce? e un loc superb!
– Exact. mi-ar placea sa stau vis a vis, cand ma trezesc sa vad la fereastra mea locul ala frumos. Daca as sta chiar acolo, as vedea vis a vis doar desert. Ce drac de priveliste e aia? e dezolant, as fi depresiv in fiecare dimineata.
Culmea, ca in multe episoade „prostul” avea dreptate, si-ti explica pas cu pas niste chestii pe care le intelegeai si le bagai la cap.
:)) bună replică! Si da, dreptate mare avea! :))