Jurnal de mare cu final (ne)fericit

-Hai măi, Grig, să mergem şi noi până la Mamaia pentru un sfârșit de săptămână! Nu facem altceva toată ziua, decât să ambalăm leneveală din noi şi mai tare. 
– Nu merg nicăieri. Să conduc 500 de kilometri până acolo să văd soare? Dacă-mi trebuie soare, găsesc şi la mamaia-n deal. (încearcă el sã facă o glumă, care nu-i tocmai potrivită)
Nu ştie nimeni ce a văzut la el! Că frumos nu-i. Şi aici nu poţi spune că frumuseţea sufletului contează, în cazul de față, că nu o crede nimeni. Ba e şi ursuz toată ziua! Gurile rele cred că portofelul gros a fost tot ce a contat pentru ea. Ea zice că-l iubeşte, dar nimeni nu ştie mai bine decât ea!
După foarte multe insistenţe, Petronela şi Grig (defapt e Grigore, dar tare-i place să-şi americănească numele, asta de când a primit o viză în America – unde nu s-a dus, că vezi Doamne, are reumatism şi nu poate zbura cu avionul) se hotărăsc să meargă pentru un sfârşit de săptămână la mare. Chiar dacă  decizia vine pe ultima sută de metri, Petronela reușeste să găsească ca prin minune o cameră într-un hotel la mare, pe care ea îl prefera! 

Drumul până la mare e lung și obositor. Petronela îi cere lui Grig să mai oprească din când în când pentru pauza de țigară. 

Puțin după orele amiezii, ajung la Hotel Aurora din Mamaia… La recepție îi întâmpină un personal amabil, ce le dă  toate informațiile necesare privind gama de servicii pusă la dispoziția lor și oferta hotelului. Petronela nu mai are răbdare…de cum ajunge în cameră se apucă de despachetat, îmbracă costumul de baie și profită de faptul că a ales un hotel cu piscină! 

Îl ia pe Grig cu ea, (el ar fi preferat să stea tolănit în fața televizorului) cu dorința de a gusta din atmosfera pusă la dispoziție la malul mării. La piscina hotelului, se dă o petrecere aniversară. Sărbătorita, o tipă „bine de tot” îi dă târcoale lui Grig. Asta devine deranjant pentru Petronela, mai ales când vede că iubitul ei îi răspunde provocărilor. Nu-și arată temerile, însã în scurt timp Grig dispare, și nu-l mai vede până a doua zi. Dimineața, la intrarea în cameră, Grig, (cel care la început a refuzat ieșirea la mare) o anunță pe Petronela că el și-a prelungit sejurul pentru încă o săptămână. 

„Stii..tipa de aseară…e o fostă prietenă…!” 

Au fost cuvinte suficiente ca Petronela să înțeleagă totul! Și-a făcut bagajele, a ieșit în fața hotelului de unde a luat un taxi, dar nu înainte de a trage adânc aer și a privi pentru ultima dată, în acest sezon estival, acest hotel din Mamaia, atât de drag ei…

Și-ar fi dorit ca micul sejur la mare să fie o amintire frumoasă, de neuitat! Însă nu toate „ieșirile” la mare au un happy end! Totuși ea nu e tristă! Din vagonul trenului, privește în gol, pe fereastră…gândul o duce departe, dar totuși nicăieri! Se simte eliberată și vrea să-i mulțumească mării pentru asta! 

Personajele sunt fictive şi orice asemănare este o întâmplare. 

Articol scris pentru competiția SuperBlog2017