Epoca „Te bate mama…”

sursa foto pexels.com
De când s-a născut Max, am impresia că m-am transformat într-un bau-bau. Nu la modul fizic vorbind, nu mă refer la arătarea ce zace în mine! Dar mai bine să vă explic!
Nu ştiu câţi dintre voi aţi folosit şi auzit în jurul vostru aceste cuvinte şi câţi dintre voi aţi stat măcar puţin să le şi analizaţi! Eu am început să le pun cap la cap, abia după ce am devenit mamă. Până atunci nu le-am dat importanţă!
…amintiri din copilărie…
Am auzit aceste trei cuvinte încă de mică, fie la noi în familie, fie la prieteni, vecini…peste tot în jurul meu. „Te bate mama!” semăna foarte mult cu o palmă dată uşor peste ceafă. Orice se întâmpla, eu şi ceilalţi de o vârstă cu mine, în momentul în care aveam intenţia să desfăşurăm o activitate ori pur şi simplu să punem mâna pe ceva, ni se spunea scurt „Nu-i voie…Te bate mama!”. Timpul a trecut, iar mama s-a transformat oarecum în cea care „ne dă pe spinare” dacă nu facem ceea ce trebuie.
–––
După 30 de ani de existenţă pe planeta asta, nu s-a schimbat nimic din punctul ăsta de vedere, înafară de faptul că am îmbătrânit! Vorbele au rămas întipărite parcă, cu litere de-o schioapă în mintea mea şi pe buzele celor din jurul meu.
Aşadar, Max al meu, aude la fel, din partea celor din jurul lui, aceleaşi vorbe pe care le-am auzit şi eu, transformându-mă automat şi etichetându-mă la rându-mi într-o mamă bătăuşă. „Nu pune mâna!! Că te bate mama!, hai de acolo că te bate mama!” etc
Încep să nu mă mai mir că Max devine atât de ataşat de tatăl lui. E şi normal! Pe el nu-l transformă nimeni în sperietoarea familiei!
Oare aşa a fost dintotdeauna? Femeia a fost oaia neagră a familiei şi cea care era etichetată ca „mama fricii”, doar pentru ca cel mic să ştie de teamă?
Voi aţi folosit aceste cuvinte?
sursa foto sursa foto pexels.com
Nu am folosit, dar ce te faci daca cel mic nu stie ce inseamna „te bate mama”? 😀